Am plecat la ora unu cu un autobuz vai de capu' lui că scârţâia tot cu care am făcut un drum de trei minute. De parcă pe jos nu am fi putut merge. În 'autobuzul' dublu au fost înghesuite ca nişte sarmale cinci clase de a opta şi una de a şaptea în completare. Din şcoală celorlalte clase li s-a spus că VIII B [ clasa mea ] o să stea în ultimele trei rânduri în speranţa că sunt mai normali [ vezi să nu ].
Odată ajunşi am dat de o sală în jur de o sută cincizeci şi ceva de locuri. Toată lumea s-a aşezat unde a putut.
Piesa a început şi după cinci minute am constatat că e foarte plictisitoare [ presupun că, ăsta e motivul pentru care se destramă. ce coincidenţă -.- ]. Am luat telefonul din geantă [ din păcate mai aveam o linie ], am băgat căştile în el şi am pornit la maxim Metallica să nu mai aud ce se întâmplă în jur. Băieţii din spate [ stăteam în penultimul rând ] se jucau pe telefoane, făceau schimb de melodii amuzante. Ei bine, orice înafară de atenţi nu erau. M-am ridicat în picioare şi am observat că nimeni nu se uita la şcenă.
Pe la jumătatea piesei, colegămea de bancă care stătea lângă mine a început să se prostească cântând. Eu râdeam la mica ei intenţie de a-şi distrage atenţia de la prostia care se numeşte ' piesă ' iar dirigu' era foarte mulţumit că mă distrează ce se întâmpla pe şcenă [ dacă ar şti * laughing * ]
În orice caz, la sfârşit toţi s-au înghesuit să iasă din sală.
Oficial a fost cea mai proastă piesă de teatru la care am fost.
P.S. Şi se mai miră de ce nu merge lumea la teatru.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu