Fenomen sau figuri ? Asta-i întrebarea.

Lumea a luat-o razna de tot.

Dacă luăm o zi obişnuită din şcoala mea, ghici ce vezi ? 60 % din fete se cred emo : | . Frate, eu înţeleg că le place stilu' ăsta, da nici chiar aşa. Am ajuns să văd fete de a şasea şi a şaptea îmbrăcate ca nişte emo. Băi, astea se cred aşa interesante că se îmbracă ca unele dar vă spun sincer :| nu sunt ! Ia dă-le o lamă în mână sau ca să nu exagerez o ţigară. Ce dracu ? Le tremură mâna de zici că-s vibratoare :| . Chiar azi se fâţâiau două prin faţa mea [ tipele erau de a şasea ] şi efectiv mi s-a făcut rău când le-am văzut. Serios, deja devine stresant.
Şi mie mi s-a spus că sunt emo. Bun, să zicem că sunt. Da, mă îmbrac în haine închise la culoare pentru că îmi plac. Şi cel mai mult îmi place negru. Coincidenţă. Dar măcar nu tremur când văd o ţigară sau o lamă. Nu, nu mi-e frică de durere. Plâng în fiecare zi şi când sunt supărată nu simt deloc durerea [ ieri mi-am pus un cercel nou pentru că m-am certat cu sis ] . Deci da, cred că pot să mă consider emo.
Dar astea ? O, te rog. Piţipoance în toată regula. Alea de a şasea, ce ? Cred că se uită unu de a opta dacă se îmbracă aşa ? Ah, speranţe fetelor.
De alea de a opta nu mă leg că şi aşa îs prea încrezute :-@ am specimene şi în clasă de fiţe aşa că, imaginaţi-vă.

Nah, nu-mi pasă dacă a deranjat sau nu pe cineva.

Cu ignoranţă, Tox.

Ignoranţă

Mă tot întreb cum poţi să treci pe lângă o persoană şi să nu spui când mai ieri erai prieten bun cu persoana respectivă ? Cum poţi să treci fără să spui măcar un 'salut' ? Nu, nu mă întind la ' ce faci ? ' deoarece presupun că ar fi prea mult. Dar nici un amărât de ' ciao ' ? Hai că deja devine deranjant.

Şi, ca să închei postul cu ceva mai normal : Ignorance is my best friend <3 [ by sis ]

Cu ignoranţă, Tox.

Little kitty cat.

Ah, aseară plictiseala îşi pusese stăpânire pe mine. Mama era la pc, laptopul meu era la reparat [ again ], al ei era la un prieten deci eu eram pe pauză. Aşa că, căutând prin dulap am dat de aparatul meu foto <3. Şi ce m-am gândit ? Câteva poze nu strică. Câteva au ajuns să fie 104 :] Aloo, sunt fată deci nu e nimic de speriat. Mai ales la mine e ceva obişnuit tone de poze. Postez câteva ^^.

Aici, acolo ... nicăieri.

Astăzi nu s-a întâmplat nimic care merită povestit pe aici. Deci, am revenit cu o compunere micuţă. :)

Aici, acolo ... nicăieri.

Camera întunecată era slab luminată de lumina difuză a amurgului ce intra uşor prin
fereastra spartă. Pânze de păianjen se odihneau alocuri, cu creatorii lor
păzindu-le. În surdină cânta o muzică de vioară, aducând cu ea spaimă şi regrete.
Sângele picura pe podeaua rece, lovind uşor lemnul masiv ce scârţâia sub
picioare. Soarele era răsărit, iar razele sale se zdrobeau de părul brunet al
fetei. Faţa-i era albă, parcă atunci ar fi înviat. Ochii căprui, scoşi în
evidenţă de fardul negru erau închişi. Mâinile-i însângerate de lama din palma
dreaptă lăsau să curgă şiroaie pe podea. Păru-i cădea în valuri pe umeri, iar
bretonul lung în trepte pe jumătate faţa. Deschise ochi ! În acea mare de
ciocolată se zărea disperarea şi furia. În următorul moment era în picioare şi
ieşi, trântind uşa cămăruţei în urma ei. Începu să alerge pe potecă. Covorul de
frunze arămi era aşternut pe jos, parcă pictat de un artist doar cu culori
aprinse şi veştede. Soarele se zărea în depărtare, cum apunea uşor pe după
copaci. Acele umbre sinistre ce se înălţau pe măsură ce soarele cobora pe după
pădure. Alergă. Paşi îi erau grăbiţi, iar minte-i îngheţată. Tot ce ştia era că
trebuia să ajungă acasă urgent. Corpul său parcă nu exista. Era doar o umbră în
plus ce umbrea pământul. Se opri ! Apoi, se gândi puţin, realizând că se grăbea
degeaba. Acasă nu o aştepta nimeni. Ce rost avea să ajungă acolo dacă nimeni nu
era în acea clădire părăsită să îi spună un ’’Bun venit’’ călduros. Se lăsă să
cadă pe covorul de frunze, la umbra unui copac. Corpul său eram înghiţit în
întunericul nopţii. Ce rost îşi aveau lacrimile ? Ce rost avea să plângă când
nimic nu se putea schimba. Era doar o iluzie la ceea ce fusese. Era doar o
umbră la persoana din trecut ce trăia şi se bucura de plăcerile vieţii. Ştia că
noapte în acele ţinuturi era rece şi nemiloasă. Ştia de asemeni că vântul ce
bătea pe acolo chiar şi în toiul verii era rece, chiar mai rece decât în alte
zone din ţară. Dar era toamnă târzie. Când totul se stinge, poate chiar şi sufletul
şi mitea-i. Pădurea era împăienjenită de animale feroce, gata să o devoreze de
vie.

 Deschise ochii şi în ei se oglindi automat luna plină. Îşi aruncă razele asupra ei,
formând parcă o cortină argintie. Întinse mâinile în lateral şi se lăsă pradă
băii de lumină oferită de regina nopţii. Ştia că urma o noapte lungă. Poate mai
lungă şi mai periculoasă decât îşi putea ea imagina sau … era doar o iluzie ?
Viaţa ei era doar o iluzie.

Şoc absolut

Azi am avut parte de un şoc la şcoală.

În pauza dintre mate şi latină , mai exact a doua , a trecut pe lângă mine un prieten [ de care întâmplător îmi place ]. Tipu până ... ieri avea o freză super mişto e emo. S-a tuns :| . Vai ce pierdere T.T Şi ce bine îi stăteaaa ! Anyway, îi stă bine şi aşa, dar parcă tot mai mult îmi plăcea înainte. Ce e ciudat. De la emo la creastă ? OMG o.o să fim serioşi. Schimbare radicalăăă ! Ar fi o chestie să treacă de la rock la ... manele şi fac infarct.

Încă sunt în şoc.

Tox.

Editări.

Oficial, Xardas, membru al echipei Hell Team [ din care fac parte şi eu ] face cele mai tari editări de poze din lume. Ador pozele editate de el. În 5 minute patru variante la o poză. Băiatu ăsta le editează pe bandă rulantă.

Succes în continuare, pisi meu. <3

Cel mai prost teatru evăr.

Astăzi, 17 februarie 2011, dragul domn diriginte ne-a dus la teatru. Piesa ? Păcală -.- . Această activitate a fost făcută în ajutorul actorilor de la unul din teatrele din Baia Mare.

Am plecat la ora unu cu un autobuz vai de capu' lui că scârţâia tot cu care am făcut un drum de trei minute. De parcă pe jos nu am fi putut merge. În 'autobuzul' dublu au fost înghesuite ca nişte sarmale cinci clase de a opta şi una de a şaptea în completare. Din şcoală celorlalte clase li s-a spus că VIII B [ clasa mea ] o să stea în ultimele trei rânduri în speranţa că sunt mai normali [ vezi să nu ].
Odată ajunşi am dat de o sală în jur de o sută cincizeci şi ceva de locuri. Toată lumea s-a aşezat unde a putut.
Piesa a început şi după cinci minute am constatat că e foarte plictisitoare [ presupun că, ăsta e motivul pentru care se destramă. ce coincidenţă -.- ]. Am luat telefonul din geantă [ din păcate mai aveam o linie ], am băgat căştile în el şi am pornit la maxim Metallica să nu mai aud ce se întâmplă în jur. Băieţii din spate [ stăteam în penultimul rând ] se jucau pe telefoane, făceau schimb de melodii amuzante. Ei bine, orice înafară de atenţi nu erau. M-am ridicat în picioare şi am observat că nimeni nu se uita la şcenă.
Pe la jumătatea piesei, colegămea de bancă care stătea lângă mine a început să se prostească cântând. Eu râdeam la mica ei intenţie de a-şi distrage atenţia de la prostia care se numeşte ' piesă ' iar dirigu' era foarte mulţumit că mă distrează ce se întâmpla pe şcenă [ dacă ar şti * laughing * ]
În orice caz, la sfârşit toţi s-au înghesuit să iasă din sală.

Oficial a fost cea mai proastă piesă de teatru la care am fost.
P.S. Şi se mai miră de ce nu merge lumea la teatru.

Emo girl

 

Am găsit poza asta în laptopul meu alaltăieri. Mi se pare superbă din toate punctele de vedere. Văru' a văzut-o şi m-a întrebat când am făcut-o. Ei bine, nu, nu sunt eu. O găsiţi pe net. Deşi, seamănă foarte bine.

Chitara <3. Neagră, clar. O ador. Mi ales că e şi electrică.

Unghiile negre. Mi s-a terminat lacul şi când am cumpărat altul era maro închis [ aloo, erau exact la fel ].

Hainele. OMG , sunt superbe. Ador culorile închise, în special negru.

Tox.

Obsesie

Astăzi am ascultat doar Sabbra Cadabra de la Metallica. Nu ştiu ce am cu melodia asta dar îmi place bass-ul. Şi când am fost în vizită la vărumio mi-a cântat-o la chitara electrică. O adevărată minunăţie. <3

Tox.

P!nk – F**in’ perfect

Am auzit melodia acum vreo două săptămâni şi m-am îndrăgostit de ea.
Videoclipul : Îmi place începutul [ puţin + 18 dacă nu mă înşel ], chiar drăguţ. Fetiţa din video e super scumpă. Povestea prezentată în video este destul de interesantă. Începe cu copilăria, prezentând pe scurt diferite momente ale vieţii femeii.  Rezoluţia e destul de bună, la 1080 p se vede foarte tare mai ales pe tot ecranul. Minorii să nu pornească începutul cu părinţii în cameră.
F**in’ perfect apare pe albumul Greatest Hits … So Far ! lansat de P!nk în 2010 alături de melodia Raise Your Glass , Funhouse, Dear Mr. President, So what ? şi alte 13 hituri.
Merită ascultată.

Tox.

Friendship

Păi, mă gândeam acum într-o zi, ce e mai importat decât prietenia ? Aşa că, aici vă prezint o scurtă listă cu prietenii mei pe care ştiu că pot conta oricând la orice oră.

Sis Geo, cea mai bună prietenă evăr ! O ştiu cam de doi ani, poate chiar trei de pe un site, Animezup. Cu timpul, a ajuns să fie cea mai bună prienă a mea. Ştiu că pot conta pe ea oricând am nevoie sau necazuri. Se întâmplă deseori să am probleme din ‘ dragoste ‘ dar ea e mereu acolo cu un sfat. Ea e cea care de fiecare dată mă încurajează şi îmi spune : ‘ Lasă, fată, trecem noi şi peste asta. ‘ Ştiu că îi pot spune orice fără să mă tem că altcineva o să afle. Mereu e acolo cu un sfat când trebuie. E o scriitoare excelentă şi o iubesc ! <3

Ralluca, clementina mea. O persoană foarte specială pentru mine. E mai mică cu un an şi de fiecare dată când face vreo prostie rapid o sună pe Ancu să îi spună. Vorba ei : ‘ Dacă ai nevoie de un număr virtual pe care să plângi eu sunt aici ‘ . Ştiu că mă pot baza pe ea oricând.

Xardas, pisi meu. Tipu’ pe care pur şi simplu îl ador e cel mai tare. Face nişte negative superbe. Mereu are statusuri adorabil de perverse : >. Pot să îi spun absolut orice. E coleguţu’ meu de muzică. Ascultăm aproximativ acelaşi gen de muzică [ sau cel puţin ascultam ]. Când îl bag pe conferinţă cu Geo, numai văd : ‘ De ce tace, Ancu ? Iar face prostii ‘.

Ammy, oiţa mea. E don’şoara care face parte din familia Addams <3. Cea mai bună prietenă din şcoală, evăr ! O fană anime super cul, cu care mai stau la taclale pe hol. Bârfe, mă ! : )) Are nişte poze în cimitir pe hi5 de stă mâţa neagră în coadă şi salivează. Are păru’ aşa creţ că îl iubesc !

Bro Ionuţ, vecinuţul meu de bloc. Cu doi ani mai mare ca mine şi e un tânăr fecior născut în zodia fecioarelor. Tipu’ care m-a corupt pe mine cu Metallica, Bon Jovi şi altele că nu stau aici să le enumăr. Dimineaţa mergem jumate’ din drum spre şcoală [ el spre liceu ], mă ajută cu temele la mate [ e un geniu, zău : )) ] şi îmi spune lucrurile mereu pe faţă. Face numai năzbâtii la liceu şi când mi le povesteşte râd de nu mai pot.

Bro Alex, cel mai tare. Puştiu’ născut în 25 decembrie chiar în ziua de  Crăciunului, e pur şi simplu cel mai nebun. Deseori, mai ales pe mess spune ceva iar eu nu mă uit chiar atunci şi îi răspund după poate cu un : )) sau ;;) depinde de situaţie. Şi mă anunţă că ‘ iar mă apucă ‘. Iar dimineaţa, sunt întâmpinată cu un călduros : ‘ te-ai trezit şi tu ? Se putea ? ‘.  Când am vorbit prima dată cu el era să fac infarct datorită vocii sale identice cu a unui tip. Îl iubesc aşa nebun cum e <3.

Bro Tan, viitor rege al Franţei. Da, da, eu sunt prinţesă. Şi este o… văcuţă : )). Da, el este o văcuţă xD şi m-a făcut viţică ! Eh, ştiu că îmi pot descărca sufletul lui mereu.

Sabba [ Debby. ], micuţa mea handballistă. Când nu am ce citi mereu o bat la cap să îmi scrie ea ceva. Până când vine mămica şi nu mai poate iar eu mă crizez. Eh, mă înţelege ea că doar îmi ştie firea.

Sunt aici pentru că merită să fie numiţi Prieteni adevăraţi.

Tox.